Thursday, 1 November 2012

Noiembrie



În sfârşit e noiembrie. Luna mea.
În curând se apropie şi ziua mea, aşa că îmi doresc să fie o lună minunată, fără griji şi fără probleme.

Vremea să fie frumoasă, să mă pot bucura de ea până la maxim, la fel cum am făcut şi anul trecut.
A fost un început de noiembrie răcoros şi ploios.
Soarele  nu a vrut să îşi arate căldura, a stat ascuns printre nori şi picături de ploaie.
Vreau ca începând de mâine, să nu mă mai gândesc la ceea ce a fost în trecut şi la cum era totul anul trecut pe timpul ăsta.
Vreau multe, vreau fericire, vreau bucurie, vreau prieteni, vreau iubire, vreau vise.
 Vreau să plec undeva departe de locul ăsta, unde nimeni nu mă cunoaşte. Vreau să fiu în Vamă, să privesc răsăritul soarelui. Vreau să merg la munte şi să port  fular şi caciulă şi să mă arunc în zăpadă şi să învăţ să mă dau cu placa. Vreau să mă plimb prin casă purtând hanoracul tău ăla lung şi să ne jucăm pe play station  până dimineaţa târziu, adormind amândoi pe covor şi abia dimineaţa dându-ne seama că avem şi  pat. Vreau să îţi simt parfumul în dimineţile răcoroase de noiembrie. Vreau să alerg prin ploaie, ţinându-te de mână şi să mă simt ca într-un film d-ăla romantic, care ţie nu-ţi place. Vreau să fug de tine şi tu să mă găseşti. Şi nu în ultimul rând, vreau să mă trezesc dimineaţa alături de tine, să stau pe balcon şi să îmi savurez ţigara şi cafeaua, admirându-te pe tine când dormi.
Nu voi mai fi cum obişnuiam să fiu. Nu o să mă mai încred în toate vorbele spuse cu uşurinţă şi o să încerc să stau departe de persoanele false, care nu merită nici cea mai mică atenţie din partea mea.
Ştiu că m-am îndepărtat de multe persoane şi multe persoane s-au îndepărtat de mine, dar poate că aşa este mai bine şi poate nu am nevoie de ele în viaţa mea.
Voi încerca să păstrez lângă mine, acele persoane care îşi meriă cu adevărat locul şi care m-au făcut  de fiecare dată să zâmbesc şi să am încredere în ele.
Vreau să le mulţumesc prietenilor care au fost de fiecare dată alături de mine, atât la bine, cât şi la greu şi că au ştiut de fiecare dată cum să mă bine dispună. Sper că veţi face asta în continuare! :))
Şi că mi-am adus aminte şi de tine, nu puteam să te ratez, poţi să te duci dracu, nu-mi mai pasă. Şi cum obişnuiam să-ţi spun : papapapapaaa! Inima mea a îngheţat de tot. Ţi-am luat  locul, acum eu deţin inima de gheaţă, aşa că nimeni nu va putea să o mai "spargă".
Şi cum se spune, toate vin şi toate trec. Aşa ai venit şi tu, şi aşa ai plecat. Era şi timpul, doar nu aveai de gând să stai pe capul meu, sau în capul meu mai bine spus, o viaţă întreagă.

Aşa că noiembrie dragă, fii blândă!


No comments:

Post a Comment